Varicele esofagiene – cauze, diagnostic


Varicele esofagiene apar de obicei in ciroza hepatica, dar si in cateva alte boli mai putin frecvente

  1. Insuficienta cardiaca
  2. Boala hepatica alcoolica
  3. Schistosomiaza
  4. Sarcoidoza
  5. Tumori/ infiltratii masive ale ficatului
  6. Necroze hepatice acute masive (distrugerea masiva a celulelor ficatului datorata visurusilor, alcoolului, ciupercilor, medicamentelor, autoimuna, etc)Limfoame ale ficatului si splinei (un fel de leucemii cu stocarea celulelor leucemice in ficat sau splina)
  7. Hemocromatoza (stocarea fierului in ficat)
  8. Boala Wilson (tulburarea metabolismului cuprului ci stocarea lui in ficat
  9. Deficitul de alfa-1-antitripsina (lipsa unei substante, din nastere)
  10. Tromboza venooclusiva hepatica
  11. Mucoviscidoza
  12. Sindromul Budd Chiari (astuparea cu cheaguri a unor vene ce merg de la ficat catre inima)
  13. Sindromul Bearn-Kunkel
  14. Lipodistrofia congenitala Berardinelli-Seip (stocare de grasime inclusiv in ficat)

In functie de marirea lor, varicele esofagiene se clasifica in 4 grade, cele mai grave fiind cele de gradul 4.

Specialitatea medicala care se ocupa de problema varicelor esofagiene este gastroenterolog  sau hepatolog, eventual de boli interne; medicul chirurg se ocupa uneori, foarte rar de varicele rupte care nu pot fi rezolvate prin endoscopie, medicul de familie poate monitoriza evolutia pacientului si respectarea recomandarilor medicului hepatolog sau gastroenterolog; medicul de boli infectioase nu se ocupa de aceasta problema deoarece nici varicele nici ciroza hepatica nu sunt boli infectioase (dintre problemele hepatice medicul de boli infectioase se ocupa doar de hepatita acuta virala).

Ce trebuie sa faci cand ai varice esofagiene?

Atunci cand ai varice esofagiene sau suspiciune de varice esofagiene trebuie sa faci urmatoarele;Varice la esofag

  • Consult la medicul gastroenterolog sau hepatolog
  • Analize de sange pentru a vedea starea ficatului
    • Hemograma care poate arata anemie, scaderea leucocitelor si trombocitelor
    • Colesterolul din sange care poate fi scazut
    • Fibrinogenul care poate fi scazut
    • Protrombina care poate fi scazuta
    • INR care poate fi crescut
    • Bilirubina si transaminazele care pot fi marite
    • Alfa-feto-proteina care arata daca boala de ficat este asociata cu noduli cancerosi
    • Markeri virali, cerulosplasmina, analize imunologice, etc pentru a vedea cauza cirozei
  • Ecografia abdominala care poate arata
    • Ficat nodular
    • Splina marita
    • Lichid de ascita in abdomen
    • Marirea venei porte (de la ficat) si a venei splenice (de la splina)
    • Colecist (fiere) cu edem de perete de volum a abdomenului (prin ascita sau balonare)
  • Endoscopie digestiva superioara pentru a vedea marimea varicelor esofagiene si daca exista riscul ruperii lor, sau alte probleme in stomac (ulcer, gastrita, etc)
  • Uneori poate fi nevoie de biopsie hepatica sau fibrotest sau fibroscan

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s