Hemoragia digestiva diagnosticul cauzei

DItoiu 9 Dr Ditoiu Alecse Valerian Spitalul Fundeni Clinica Medicala

La un pacient cu hemoragie digestiva este esentialadescoperireacauzei pentru asti ce sa tratezi

Hemoragia digestiva – diagnosticul cauzei

Pentru depistarea sangerarilor esofagiene noi recurgem la unele dintre urmatoarele explorari:

  • Endoscopie digestiva superioara
  • Explorare radiologica cu bariu a tubului digestiv (esofag, stomac duoden, intestin subtire sau colon)
  • Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate) – vezi poza

Explorari pentrru diagnosticul sangerarilor din stomac

Pentru depistarea cauzei sangerarii din sotmac putem face urmatoarele explorari:

  • Endoscopie digestiva superioara
  • Explorare radiologica cu bariu
  • Explorare cu capsula endoscopica – in special pentru intestinul subtire
  • Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)

Explorari pentru depistarea cauzei sangerarilor intestinului subtire

Pentru depistarea cauzei sangerarii din intestinul subtire putem face urmatoarele explorari:

  • Explorarea cu capsula endoscopica
  • Explorare radiologica cu bariu
  • Enteroscopia (endoscopia intestinului subtire)
  • Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)
  • Scintigrafia cu hematii marcate (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)

Explorari pentru depistarea cauzei sangerarilor colonului

Sangerarea din colon se poate depista prin urmatoarele explorari:

  • Colonoscopia endoscopica
  • Colonoscopia virtuala
  • Explorare radiologica cu bariu
  • Explorarea cu ajutorul capsulei endoscopice
  • Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)
  • Explorarea cu hematii marcate (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)

Sigur ca in foarte putimne cazuri recurgem la TOATE aceste explorari. In majoritatea cazurilor, diagnosticul cauzei unei hemoragii digestive se pune prin endoscopie digestiva, daca aceasta metoda nu poate pune diagnosticul se foloseste explorarea cu capsula endoscopica, iar angiografia sau explorarea cu hematii marcate sunt mai rar folosite. Examenul radiologic cu bariu este din ce in ce mai putin folosit astazi.

Hemoragia digestiva tratament

Tratamentul sangerarii digestive are prim scop oprirea sangerarii – atunci cand este posibil- si al doilea scop tratarea cauzei (bolii digestive responsabila de sangerare).

Pentru oprirea sangerarii digestive noi putem recurge la urmatoarele metode:

  • Medicamentoase –pot fi utile in caz de sangerare din varicele esofagiene, esofagita, ulcer, gastrita, etc.
  • Manevre locale – cum sunt aplicarea de sonde de hemostaza in hemoragia prin ruptura varicelor, ingestia de lichide recin, aplicare de gheata pe abdomen local in zona organului cu sangerare; aceste manevre sunt curent folosite
  • Manevre endoscopice

    • Injectare de substante hemostatice sau sclerozante
    • Aplicare de agrafe, inele sau alte dispozitive pe zona sangeranda
    • Coagularea zonei respective (cu laser, cu infrarosii, cu plasma-argon, cu hipotermie, etc)
  • Metode angiografice – mai rar folosite, cu injectare de substante coagulante pe cateter in vasul care iriga zona sangeranda – embolizarea vasului
  • Metode chirurgicale –folosite foarte rar, cand celelalte metode mentionate nu sunt accesibile sau nu au oprit hemoragia
    • Sutura zonei sangerande
    • Rezectia leziunii sangerande

In principiu preferam tratamentul endoscopic (care este mai ieftin, mai putin traumatizant pentru pacient si cu efecte secundare mai mici) sau cel angiografic.

Evident in afara manevrelor de oprire a sangerarii se face si stabilizarea hemodinamica a pacientului (administrare de solutii perfuzabile sau sange / masa eritrocitara) si tratarea altor simptome sau boli care s-au agravat cu ocazia pierderii de sange digestiva.

Dr Ditoiu Alecse Valerian Spitalul Fundeni Clinica Medicala

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s