Regimul in cancerul de colon

Dieta in cancerul de colon nu este extrem de restrictiva, si trebuie sa fie personalizat de catre medicul curant pentru fiecare pacient, si in functie de faza in care se afla; sunt situatii cand, la acelasi pacient unele alimente pot fi permise, iar alteori contraindicate sau neindicate.

Regimul alimentar in cancerul de colon

Multi bolnavi cu cancer de colon au diaree sau constipatie. Regimul alimentar are rolul de a ajuta la ameliorarea acestor tulburari sau si adurerilor sau sangerarii.

Dieta in caz de diaree Continue reading

Bolile esofagului – regim alimentar

Care sunt bolile esofagului

Cele mai frecvente boli ale esofagului sunt esofagita, hernia hiatala si refluxul gastroesofagian,

Ele au drept cauza comuna trecerea unei cantitati din acidul din stomac in esofag.

Mucoasa esofagului nefiind facuta sa reziste la aciditatea gastrica sufera, bolnavul avand dureri. In timp mucoasa esofagului se poate transforma (metaplazia), cu risc de a evolua catre cancer esofagian.

Clasificarea bolilor cu reflux gastroesofagian (BRGE): Continue reading

Ulcerul gastric si duodenal – regim alimentar

In rezumat:
- Regimul in ulcer este esential in vindecare
- Regimul se  tine 3-6 saptamani
- Primavara si toamna se recomanda inceperea regimului preventiv, inainte de aparitia simptomelor.

Ulcerul, simptome, diagnostic, tratament- click

Regimul alimentar si de viata in ulcer- click

Care este regimul alimentar cand ai dureri de ulcer?

Regimul este foarte important, doar medicamentele fara regim, vindecand greu ulcerul, iar regimul fara medicamente vindecand mai frecvent ulcerul. Continue reading

Gastrita – regim alimentar

De ce trebuie sa tii regim in gastrita?

Scopul regimului alimentar in gastrita este protejarea mucoasei stomacului de alimentele iritante si evitarea cresterii aciditatii in stomac, care intarzie vindecarea.

Cand trebuie sa tii regim in gastrita?

Regimul alimentar in gastrita il recomandam in timpul simptomelor (durere in capului pieptului, greata, arsuri pe piept).Deoarece de obicei aceste simptome apar mai ales primavara si toamna, trebuie sa fiti atenti la dieta in aceste anotimpuri

Care este regimul alimentar in criza dureroasa din gastrita?

Regimul este foarte important, doar medicamentele fara regim, vindecand greu gastrita, iar regimul fara medicamente vindecand mai frecvent gastrita. Continue reading

Diagnosticul si tratamentul hemoragiei digestive

Diagnosticul cauzei unei hemoragii digestive

Pentru depistarea sangerarilor esofagiene noi recurgem la unele dintre urmatoarele explorari:

  • Endoscopie digestiva superioara
  • Explorare radiologica cu bariu
  • Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate) – vezi poza

Pentru depistarea sangerarilor gastrice putem face urmatoarele explorari:

  • Endoscopie digestiva superioara
  • Explorare radiologica cu bariu
  • Explorare cu capsula endoscopica
  • Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)

Pentru depistarea sangerarilor din intestinul subtire putem face urmatoarele explorari:

  • Explorarea cu capsula endoscopica
  • Explorare radiologica cu bariu
  • Enteroscopia (endoscopia intestinului subtire)
  • Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)
  • Scintigrafia cu hematii marcate (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)

Pentru depistarea sangerarilor colonice putem face urmatoarele explorari:

  • Colonoscopia endoscopica
  • Colonoscopia virtuala
  • Explorare radiologica cu bariu
  • Explorarea cu ajutorul capsulei endoscopice
  • Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)
  • Explorarea cu hematii marcate (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)

Sigur ca in foarte putimne cazuri recurgem la TOATE aceste explorari. In majoritatea cazurilor, diagnosticul cauzei unei hemoragii digestive se pune prin endoscopie digestiva, daca aceasta metoda nu poate pune diagnosticul se foloseste explorarea cu capsula endoscopica, iar angiografia sau explorarea cu hematii marcate sunt mai rar folosite. Examenul radiologic cu bariu este din ce in ce mai putin folosit astazi.

Tratamentul hemoragiei digestive

Tratamentul sangerarii digestive are prim scop oprirea sangerarii – atunci cand este posibil- si al doilea scop tratarea cauzei (bolii digestive responsabila de sangerare).

Pentru oprirea sangerarii digestive noi putem recurge la urmatoarele metode:

  • Medicamentoase -pot fi utile in caz de sangerare din varicele esofagiene, esofagita, ulcer, gastrita, etc.
  • Manevre locale - cum sunt aplicarea de sonde de hemostaza in hemoragia prin ruptura varicelor, ingestia de lichide recin, aplicare de gheata pe abdomen local in zona organului cu sangerare; aceste manevre sunt curent folosite
  • Manevre endoscopice

    • Injectare de substante hemostatice sau sclerozante
    • Aplicare de agrafe, inele sau alte dispozitive pe zona sangeranda
    • Coagularea zonei respective (cu laser, cu infrarosii, cu plasma-argon, cu hipotermie, etc)
  • Metode angiografice – mai rar folosite, cu injectare de substante coagulante pe cateter in vasul care iriga zona sangeranda – embolizarea vasului
  • Metode chirurgicale -folosite foarte rar, cand celelalte metode mentionate nu sunt accesibile sau nu au oprit hemoragia
    • Sutura zonei sangerande
    • Rezectia leziunii sangerande

In principiu preferam tratamentul endoscopic (care este mai ieftin, mai putin traumatizant pentru pacient si cu efecte secundare mai mici) sau cel angiografic.

Evident in afara manevrelor de oprire a sangerarii se face si stabilizarea hemodinamica a pacientului (administrare de solutii perfuzabile sau sange / masa eritrocitara) si tratarea altor simptome sau boli care s-au agravat cu ocazia pierderii de sange digestiva.

Rolul endoscopiei digestive superioare in bolile de ficat

Endoscopia digestiva superioara in bolile de ficat

Desi ar putea sa se para ca nu exista nici o legatura intre endoscopia digestiva si ficat, totusi aceasta metoda de explorare este extrem de importanta in evaluarea bolnavului hepatic.

La pacientii cu boli hepatice endoscopia digestiva superioara se face pentru urmatoarele motive:

  • Evaluarea prezentei, aspectului si marimii varicelor esofagiene; venele esofagiene fac legatura dintre sistemul venos port si circulatia sistemica, iar dilatarea variceala a acestora se poate vedea la endoscopie, fiind un semn important de hipertensiune portala. Cel mai frecvent varicele esofagiene apar in ciroza hepatica,, dar sunt si alte situatii de varice esofagiene, fara ca pacientul sa aiba ciroza, dupa cum exista si cazuri de ciroza hepatica fara varice esofagiene. In functie de marimea varicelor, se poate estima gravitatea bolii de ficat, varicele mari avand si risc mare de a se rupe si sangera, cu risc de deces.Este important la inceputul unui tratament pentru o boala hepatica, sa stim daca acea boala este o hepatita cronica (fara varice esofagiene) sau o ciroza hepatica (cu varice esofagiene), tratamentul si sperantele de vindecare fiind diferite.
  • Varicele gastrice sunt dilatatii ale venelor din regiunea stomacului, fiind in legatura cu cele esofagiene; varicele gastrice pot sa fie vizualizate la endoscopia digestiva superioara, avand aceeasi semnificatie ca si varicele esofagiene.
  • Daca bolnavul cu boala hepatica declara ca a avut scaun negru sau a varsat in “zat de cafea” sau sange, este necesara endoscopia digestiva superioara, pentru a depista si trata sursa de sangerare. Sangerarea digestiva superioara la un bolnav hepatic poate sa fie din varice sau din alta cauza.
  • Daca bolnavul hepatic prezinta alte simptomecare sugereaza o boala a tubului digestiv superior (esofag, stomac, duoden), este necesara efectuarea unei endoscopii digestive superioare.
  • O anemie la un bolnav de ficat, poate impune efectuarea unei endoscopii digestive superioare, pentru evaluarea cauzei anemiei.
  • Bolnavul de ficat poate face – ca orice alt individ – orice alta boala digestiva, care sa impune explorarea prin endoscopie digestiva superioara in cazul prezentei unor simptome sugestive.

Ce trebuie sa faci daca ai varice esofagiene

 apar de obicei in ciroza hepatica, dar si in cateva alte boli mai putin frecvente. Medicul care se ocupa de Varice la esofagaceasta problema este gastroenterolog  sau hepatolog, eventual de boli interne; medicul chirurg se ocupa uneori, foarte rar de varicele rupte care nu pot fi rezolvate pri nendoscopie, medicul de familie poate monitoriza evolutia pacientului si respectarea recomandarilor medicului hepatolog sau gastroenterolog; medicul de boli infectioase nu se ocupa de aceasta problema deoarece nici varicele nici ciroza hepatica nu sunt boli infectioase (dintre problemele de ficat medicul de boli infectioase se ocupa doar de hepatita acuta virala).

Ce trebuie sa faci cand ai varice esofagiene?

Atunci cand un pacient are varice esofagiene sau suspiciune de varice esofagiene trebuie  urmat un anumit protocol;

  • Consult la medicul gastroenterolog sau hepatolog
  • Analize de sange pentru a vedea starea ficatului
    • Hemograma care poate arata anemie, scaderea leucocitelor si trombocitelor
    • Colesterolul din sange care poate fi scazut
    • Fibrinogenul care poate fi scazut
    • Protrombina care poate fi scazuta
    • INR care poate fi crescut
    • Bilirubina si transaminazele care pot fi marite
    • Alfa-feto-proteina care arata daca boala de ficat este asociata cu noduli cancerosi
    • Markeri virali, ceruloplasmina, analize imunologice, etc pentru a vedea cauza cirozei
  • Ec0grafia abdominala care poate arata
    • Ficat nodular
    • Splina marita
    • Lichid de ascita in abdomen
    • Marirea venei porte (de la ficat) si a venei splenice (de la splina)
    • Colecist (fiere) cu edem de perete de volum a abdomenului (prin ascita sau balonare)
  • Endoscopie digestiva superioara pentru a vedea marimea varicelor esofagiene si daca exista riscul ruperii lor, sau alte probleme in stomac (ulcer, gastrita, etc)
  • Uneori poate fi nevoie de biopsie hepatica sau fibrotest sau fibroscan